Ziua Copilului, Luna Copilului, o viata-ntreaga dedicata Copilului...

A inceput sezonul serbarilor in gradinite si a spectacolelor, odata cu 1 iunie, Ziua Copilului...
Dupa parerea mea (de mama implinita), copiii nostri nu au nevoie de o singura zi pentru a fi sarbatoriti si nu trebuie sa-i facem prioritatea numarul 1 intr-un numar limitat de zile pe an (Ziua Copilului, ziua de nastere, Craciunul, eventual onomastica...si cam atat) ci sa-i punem mereu pe primul loc, sa ne bucuram impreuna cu ei cat mai des de jocuri, jucarii, galagia din parcuri, piese de teatru, compania prietenilor lor, spectacole, muzica si altele...sa vedem lumea prin ochii lor. Totul ar fi mult mai frumos daca am privi lumea si viata prin ochii copiilor... cu inocenta si bunatatea lor gratuita, cu asteptarile si chiar convingerile lor ca lumea este buna, ca zanele exista, ca binele invinge raul...

Am pregatit pentru copiii de la gradinita Step By Step Galati, mai precis pentru grupa Veveritelor niste cookies veverite, fiecare insotita de cate o ghinda, evident.

Doamnele educatoare le-au oferit copiilor din grupa intr-o frumoasa zi de vineri, chiar inainte de 1 iunie, dupa ce s-au intors dintr-o vizita la o Scoala Speciala, unde au fost cu daruri pt semenii lor mai putin norocosi.

Pentru alta grupa, a Albinutelor, din cadrul unei gradinite din Braila, am pregatit niste albinute harnicute si stupii lor... biscuitii au iesit la fel ca acestia facuti acum cateva luni, pentru alta gradinita, insa de data aceasta n-am mai reusit sa fac fotografii :) asa ca vi-i arat pe cei de la prima comanda.

Iubiti-va copiii, asa cum sunt!

Cu drag, mereu.

Primavara incepe cu tine...

Primavara inca n-a sosit dar primii ghiocei au aparut, primele zile calduroase deja ne-au facut dor de soare, de primavara...Mi-e dor sa inlocuiesc fularul cu o esarfa, manusile cu un buchet de narcise tinut in mana cu grija sa nu le frang inmiresmatelor flori tulpinile fragile...Dar parca si mai tare mi-e dor de pomii infloriti, de primavara de altadata, cand purtam pantofi cateva saptamani bune inainte sa fie foarte cald si sa-mi cumpere mama sandale, cand anotimpurile erau patru la numar, nu 2, ca acum...cand vremea narciselor nu trecea atat de repede... si mi-e dor de emotia cu care-mi asteptam randul sa-i ofer doamnei invatatoare martisorul ales cu grija de mama.

Dupa revolutia din '89, cativa ani buni oriunde te uitai, gaseai doar martisoare Made in China, lipsite de orice mesaj, de orice amprenta personala, de orice declaratie "Esti importanta pentru mine"... Apoi, timid, au inceput sa apara martisoarele handmade, intai niste pene colorate, apoi scoici, apoi margelute, pentru ca acum sa gasesti ca martisor aproape orice. Asa ca, de ce nu, pentru ca si noi stim sa facem lucruri frumoase, anul acesta ne-am gandit sa facem niste martisoare... delicioase. Pentru ca un martisor oferit cuiva nu e un simplu martisor, e un motiv de bucurie, un zambet pe care-l oferi si-l primesti, o declaratie, pentru ca de cele mai multe ori spune el singur "Esti importanta pentru mine..." "Te pretuiesc..." sau "Te iubesc."

Martisoarele noastre sunt facute cu mult drag, pentru cele dragi voua, si daca va ganditi ca dupa ce vor fi savurate nu va mai ramane nimic, va inselati. Vor ramane uimirea si bucuria persoanei respective pe care ati incantat-o cu biscuitii nostri, ea putand sa descopere astfel ce importanta este in viata voastra. Si daca v-ati gandit sa-i oferiti ceva atat de special, este intr-adevar o persoana deosebita.